Cuviosul Paisie Aghioritul - Patimi si virtuti (Cuvinte duhovnicesti V ) - ediție necartonată Paisie Aghioritul, Cuv.

In volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicesti", ale Cuviosului Paisie sunt cuprinse invataturile Staretului cu privire la patimi si virtuti. Prezentele invataturi nu constituie o invatatura sistematica, nici nu se refera pe larg la toate patimile si virtutile, ci ele au fost adunate din raspunsurile Staretului la intrebarile legate de "diagnosticarea" si vindecarea patimilor , precum si de lucrarea virtutii.

Cartea "Patimi si virtuti" este alcatuita in doua parti si fiecare parte cuprinde cate patru capitole. Prima parte se refera la patimi , iar a doua la virtuti.

In prima parte dedicata studiului patimilor, se vorbeste despre iubirea de sine, care este "mama patimilor", din moment ce toate patimile - atat cele trupesti, cum sunt lacomia pantecelui, iubirea de placeri si celelalte cat si cele sufletesti, precum mandria, invidia etc., - "de la ea pornesc".

In partea a doua se vorbeste despre mandrie, care este considerata  "Comandantul General al patimilor", dupa cum spunea Staretul.

Partea a treia se refera la osardie, care se naste din mandrie. 

Partea a patra din primul capitol, prezinta patimile invidiei, mandriei, si intristarii, care constituie la randul lor o pervertire a puterilor sufletului si o rea intrebuintarea a darurilor cu care am fost inzestrati.

Capitolul doi care face referire la virtuti, incepe cu prezentarea smereniei cea "inaltatoare", si continua cu referiri la dragoste, care trebuie "impartita" corect lui Dumnezu, aproapelui si intregii zidiri.

Ultimele subcapitole din partea a doua a volumui dedicat patimilor si virtutilor, cuprind invataturi despre noblete  si marinimie, precum si referiri la simplitate, care este "prima odrasla a smereniei", la credinta si nadejdea in Dumnezeu, la rabdare, precum si la bucuria duhovniceasca.

La safrsitul cartii gasim cuvintele Staretului despre "nelinistea cea buna". "Nelinistea cea buna, este intraripare, daruieste sufletului noblete, voiciune. Nu aduce incordare si suparare, ci mangaiere. Nu este osteneala, nu este zbucium sufletesc, ci ravna pentru nevointa".